mă învârt de vreo două ore
în jurul aceleiași cutii de bere strivită sub tălpile
urnite de-a lungul coapsei în ritmul dictat
de impulsul sirenelor cu ambulanță cafenie,
prin colțurile din apartament
se aude jazz-ul cântat ambiental,
lumina portocalie
îmi acoperă lampioanele
agățate de cireșii nepocniti.
de la etajul trei
Nina țipa scrijelind parchetul,
mi-a găurit tavanul
și prin el curgeau fante cu imagini,
uneori o vedeam cum se lungește
și citește din Nietzsche,
apleca urechea în mine
și fuma pall mall roșu,
peste patru minute tușea
niște sânge imprimat cu baloane.
uneori îmi arunca prin găuri
bilețele cu desene alambicate,
prima dată am crezut că e drogată
cu pungi întregi de bezele,
i-am răspuns cu înjurături
ridicate până la divinitate
și apoi scuipate cu sila omului
plecat din locurile strâmte.
azi am găsit-o răstignită
de candelabrul din bucătărie,
își legăna picioarele precum un prunc
abia fătat,
din gură se rostogoleau vapori roșii,
am îndrăznit să îi citesc ultimul bilet,
mi-am aprins o lumânare în suflet
și am plecat să mă îmbăt.
de două ore mă învârt,
capul îmi vâjâie precum un viscol rămas pe loc,
sunt singur acum,
etajul doi e gol de suflete.
"Nu incercati asta acasa!" Am sa incerc si eu asta acasa :)))(despre fotografie vorbesc).
RăspundețiȘtergere