de aici te descurci cum poți
strângi între degete cruciulița dată de părinți la botez
scuipi în sân și asculți vuietul liniștii
în aerul uscat îți ascuți inima
închizi ochii și speri să fie iar primăvară
mirosind a caise verzi și a iarbă și a Paște
sau iarna aia
în care primul sărut era a doua beție din viața ta
și fulgii cădeau în lumină ca lacrimi
de atunci încerci să privești trecutul cu spatele puțin mai drept
în ranița grea peste care s-au adunat ecusoane
găsești firimituri uscate
2 foi galbene și fericire râncedă
faci focul și privești spre orizont
așteptând înălțarea sau apusul
unui nou soare
de acum
pui un picior în fața celuilalt
scuipi în palme și apuci lopata
mai faci tranșee prin suflet
mai aprinzi un felinar
descifrezi pe spatele ultimei scrisori
semnificația celor două lacrimi mirosind a portocal
îți faci o cruce mare cât o mie de pomeni
și ridici din umeri privind rana sângerândă din inimă
lași amintirile amestecate într-un cocktail molotov
pe aici nu se (mai) trece
pe aici vei sta păvază și îți vei exersa tirul
pe oameni pe becuri arse pe păpădiile crescute prea mult
din manșetă se scurg picăturile de sânge
ca fulgii căzuți în lumină
