retrospectiv

îmi peticesc inima printre aburi de alcool

un dulău îmi latră în suflet și mușcă din carne

privesc veranda

copilăria se sparge ca un balon de săpun

în fiecare particulă de apă

cer parfumul pe care adormeam privind stele

și tac

împing în inimă o mână de ace

durerea a dispărut la primul sărut

când degetele dansau pe coaste și coapse

privesc leagănul

acolo aș fi aruncat în vânt toate speranțele

pe lemnul cioplit de ploaie

văd tăcerea devenind întuneric

și tac

și fluieră în inimă numai un crivăț

se pornesc din creier primii fulgi pipăind oase

privesc soba

în focul ăla îmi ascundeam spaimele

acum ascund fricile în mii de fugi

peste nori se stinge soarele

și tac

cu mâinile în buzunare

mă plimb prin muzeul ăsta devenit eu

privesc spre mine

în ruinele astea văd bucăți sfărâmate de zeu

ascult haotic doar valurile spărgând fericirea

închid ochii las respirația ca un vibrato

și plâng