explorare

-zici ca e desenată harta lumii pe mine-

când rămânem singuri îți modelezi pielea precum un nufăr

desfacem sticle întregi de amintiri și ne jucăm cu capacele

pe unele le pierdem pe sub pat

pe altele le agățăm de cearceaf

avem stelele prinse de tavan

iar luna

luna e undeva sub sânul tău stâng

împreună cu compotul de gutui și atlasul inimii tale

când adormim privind răsăritul 

ne facem din degete năvoade

prindem în ele toate speranțele și le împărțim la sărut

cumva

în liniștea de vară

ajungem să simțim primul vânt al toamnei

ca un șuier în plămâni

ca un măr ridicat din praf și mușcat

-sau poate că era sânul tău drept-

în tăcere

parfumul umărului tău devine chemarea spre casă 

și la trezire

inima mea e o busolă cu acul rotindu-se permanent

atunci când oamenii sunt deja beți

noi măturăm grijile și le privim ca pe bibelouri

desfacem cutia și le urcăm în mansardă

aici

e loc doar de nuferi deveniți trupuri

când cerul ne unește punctele cardinale

și camera devine acasă