pânze de pictură

iubita mea mă vrea pictor

îmi vrea mâinile să se înghesuie peste toate celulele ei

caută picturi în ulei cu nuduri perfecte

îşi face mustăţi se crede dali se roteşte prin cameră şi dansează

cu fiecare acuarelă în parte

până când fotoliul cutia de bere masa televizorul

sunt curcubee plastice

ornate cu diverse bucăţi  lemnoase zgâriate de motanul galben

cu ochii negri

iubita mea stă dezbrăcată cu faţa la tablouri

îmi cere să o pictez într-o pădure plină de ceaţă

am spatele transpirat şi pensulele mele murdăresc pânza

îi dau suflu îi dau negru galben roşu verde

o unghie îmi intră în carnee şi o las acolo

venele îmi plesnesc ca nişte biciuri răsunând pe câmpuri

o rază de lumină îi atinge glezna miroase a cărbune

câmpul meu vizual se limitează doar la umbre şi fum

la sânii micuţi la curbele fine

iubita mea îşi fumează sufletul prin toţi porii

muşcă din măr deschide cutii se joacă

o las să-mi umble prin sertare

scoate tablourile vechi şi le rupe

e nervoasă e fericită tristă bucuoasă uimită speriată

eu închid ochii şi pictez

iubita mea a obosit

se aşează pe un scaun cu spătarul rupt

mă întreabă dacă mai am culori petru cercei şi lănţişoare

îi spun că nu îmi trebuie tabloul e gata

e plin doar de feţe lumini şi cadre

o pădure pe fundalul casei noastre şi cuvinte multe

despre ea despre noi despre viitor despre trecut despre prezent

sunt pe jos sticle de vin şi pahare sparte

ultimele haine înainte de a face dragoste

primul trandafir primit de la mine şi multe poze

casete şi discuri cu melodii de jazz

iubita mea mă sărută

am două dungi trasate peste ochi

şi văd prin ele

femeia din tabloul vieţii mele