supernovae

atunci când vorbim

simt nevoia să ascult numai tougher than the rest

ca și cum milioane de stele ar exploda în sincron

și lumina s-ar sfârși în fiecare celulă rămasă

din privirile tale aș face amintiri

le-aș privi ca pe un film bun non-stop

-zâmbetul tău în scena sărutului încă mă bântuie-

și totul rămâne ca o beznă

atunci când nopțile mușcă din soare și-l fac semilună

din fiecare strop de piesă

caut înțelesuri ascunse ca niște ancore aruncate în valuri

din fiecare râs prins în clipiri

îmi fac un culcuș de singurătate

privesc spre vest și caut mirosul ăla de brad

atunci când pozele deveneau tablouri în inimă 

și totul renaște în fiecare zi

exact ca o respirație urmată de o inspirație urmată de liniște 

spre zidul ăsta de sticlă privesc ca spre mântuire 

-ce paradis grena se ascunde sub tălpile tale-

din bolul ăsta de viață 

sentimentele se rotesc

precum doi pești în căutarea fericirii

și totul apune ca ultima stea spartă în cer

din sunetul ei împletesc amintiri și dureri 

și sub mantia asta de comete și astre

închid radioul și ochii și vorbele

îmi strâng în jur toate speranțele și le hrănesc cu dor

cumva

din mintea mea pleacă explozii în sincron

spre fiecare film cu zâmbetul tău