noi suntem diferiți precum colile lăsate în vânt
din fumul ăsta ieșit din asfalt
sentimentele se joacă de-a șoarecele și pisica
atunci când bălțile ți se topeau sub picioare
și lumina se închidea în palmele tale
rotită prin vene și lacrimi și ploi
noi suntem unici precum o flacără uitată în lămpi
din privirile noastre
lumea își culege energia și cade lată în fotoliu
peste norii de catifea
soarele stă și așteaptă sub frunze de vară
atunci când valurile ți se lipeau de buze
și nisipul se desena în coapse și fulgere
noi suntem diferiți precum orele atârnate în ceas
când caișii se încolăceau înfloriți în verde
din toate frunzele
unele zburau spre sânii tăi și se înroșeau
precum petele alea de sânge lăsate pe tricoul rupt
în el miroase și acum a ploaie și bălți topite
ca o ultimă furtună lăsată pe pământ
noi suntem aceeași și mereu schimbați
din fiecare ciocnire a inimilor de coaste
ies fulgere și endorfine și șoapte aruncate pe podea
așa cum ne aruncam unul altuia lumini
care mai apoi erau închise în vene și lacrimi și ploi
până când soarele ne desena pe cer
sub coapse încolăcite
și fulgere despicând caiși
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu