Cel mai important vis al meu este acela de a regasi anii copilariei. Erau singurii ani in care nu stiai cat de rea este lumea. Acum, suntem prinsi, uneori fara voia noastra, intr-un spatiu prea dur. Poate ca asta a fost singurul lucru care mi-a lipsit in copilarie. Faptul ca nu am fost lasat sa descopar duritatea aceasta cand eram mai mic. Am fost protejat in toate felurile de parintii mei. Si din aceasta cauza, am gresit enorm in privinta lor. Regret cel mai mult ca nu comunic cu tatal meu. Pur si simplu, ma simt mic in fata lui si tac. Regret acum, voi regreta si cand el nu va mai fi. O sa am atat de multe sa ii spun...
De la un timp ma linisteste gandul ca vine vara si ca melodiile din mp3 playerul meu vor suna mult mai diferit decat niste acorduri care se repeta intr-una. Ma nelinisteste faptul ca voi muri intr-o tara unde lumea asculta din ce in ce mai mult mezeluri si copii de aur sau care fac minuni. Asta nu e Romania pe care o stiu.Poate de aceea, cea mai mare frica a mea este sa raman in tara. Explicatia e mai sus.
Singurul lucru de care sunt sigur cu privirea la fericirea celorlalti a fost cand am citit poeziile mele in fata liceului, fiind apoi fericit o zi intreaga, asta pana cand am fost abandonat in golul iubirii. Dar asta e alta poveste, cu alt final, in care personajele au alte roluri. ;)
Fiecare-şi caută, din când în când, anii copilăriei. Nu doar pentru că nu ştiam pe ce lume trăim, ci pentru că dor aşa ştim ce lung drum am făcut, fără să ştim cât mai avem de făcut din drumul ce ne stă în faţă.
RăspundețiȘtergeresa stii ca in prima jumatate din ce ai scris ma regasesc si ma bucur ca cineva spune toate aceste lucruri in locul meu:)
RăspundețiȘtergereRomania omoara talente.Timpul...omoara tot.
RăspundețiȘtergereMa bucur ca te-am citit.