Mi-am dorit uneori prea mult si am sfarsit prin a nu avea nimic. Am incercat sa iti stapanesc stelele ochilor, sa le tin ascunse, sa le stiu doar eu. Am sfarsit prin a ramane singur pe bolta prea inchisa a firii mele egoiste. Am incercat alteori sa deslusesc jocul de degete frante si sa ii stiu doar eu taiana. Am aflat insa ca taina asta era cunoscuta si tu nu erai impresionata de dorinta mea. Am dorit sa scriu pe zidul obrazului meu cerat declaratii profunde, adanci, complicate, pana cand mi-am dat seama ca era foarte simplu sa iti spun: "Te iubesc!" Mi-am dorit cioplesc prin cuvinte de granit bariere ca sa nu te pierd. Te-am izolat intr-o lume prea simpla, banala si goala. Am sfarsit prin a ramane eu singur acolo. Tu ai sapat un sant ce te-a ajutat sa evadezi. Da, te-am privit suita pe piedestalul ce ma domina in tot trupul. Am secerat lanuri intregi de sunete ascutite ce imi taiau timpanele si obrajii. Am trecut peste si am aglat ca ele erau adevarate. M-am intors si te-am privit pentru ca mai apoi sa imi dau seama ca esti doar o apa si un pamant. Poate sunt misogin, poate nu. Si eu sunt o apa si un pamant, dar am fost plamadit in asa fel incat sa incerc sa nu sufere nimeni. Sau poate doar eu. Si ajung la concluzia ca am primit o gramada de lovituri. Si ele s-au ciocnit de pieptul meu si s-au transmis prin piele, carne, oase, nervi, artere si vene pana la inima. Si ea le-a absorbit intr-un mod ciudat, pe toate.
In alta ordine de idei, am citit "Adam si Eva" de Liviu Rebreanu. Cred ca nu mi-a luat mai mult de 5 ore, dar am inceput sa cred ca ma aflu in a 7-a viata. Si ultima. Unde e jumatatea de atom ce ma completeaza? Sau poate ca am pierdut-o deja, pentru totdeauna?
de ce proza? asta e poezie toata ziua :P
RăspundețiȘtergeree chiar frumos ce scrii...
RăspundețiȘtergereEu nu mă pot limita la a-ţi remarca stilul şi încerc să văd prin cuvintele tale (care de multe ori sunt aproape opace pentru mine).
RăspundețiȘtergereMisoginismul tău (dacă preferi să-l numeşti misoginism, deşi nu e) a crescut din antipatia faţă de o fată. Asta nu înseamnă că toate sunt la fel, că nu există fiinţe nobile, care suferă la fel de mult ca tine. Să ştii că noi suntem construite altfel, dar avem aceeaşi bază. Există diferite tipuri de bărbaţi, bărbaţi nesimţiţi şi bărbaţi sensibili (ştii unde te încadrezi), mai puţini decât în prima categorie. Acelaşi lucru e valabil şi pentru femei, dar categoriile au acelaşi număr de membrii.