vineri, 13 iulie 2012

7. Să nu fii desfrânat.



 
 golește paharul de fiecare picătură
 rămasă lipită cu buzele
 astă-seară tratăm vinul roșu cu respect
 și închinăm fiecare înghițitură
 în cinstea erorilor
 curvelor curvarilor morților
 familiei durerii suferinței
 și în general
 tuturor oamenilor decimați
 nu de război
 ci de destin.
 
 și-acum
 caută un lăutar cu sângele gras
 lasă-l să scârțâie vioara
 întinde-te pe fața de masă arsă cu țigarea
 se-adună muștele ca la un festin roman
 nouă nu ne pasă
 să bem în cinstea nopții
 și în moartea vieții.
 
 plecăm spre casă urniți
 avem fețele lungi și capul greu
 sprijinul nostru e însăși lumea
 privește
 țin pământul în mâini
 cu tot ceea ce înseamnă el
 te țin și pe tine în palme
 ai rămas aceeași
 și te-ai schimbat în fiecare secundă.
 
 am îmbătrânit încercând
 timpul se repede înainte
 ca un tren fără frânele de urgență
 lovește în fiecare om
 eu mă resemnez
 scot din sân
 sticla cu vin de la tatăl meu
 parcă mi-e dor de alte vremuri.
 

Un comentariu: