sâmbătă, 7 iulie 2012

1. Eu sunt Domnul Dumnezeul Tău; să nu ai alți dumnezei afară de Mine.




 ascultă-mă
 îți spun să cauți durerea
 prin cele mai ascunse văgăuni polare
 nu uita să ai la tine
 pieile de drac sărutate de îngeri
 prin ele vei vedea răsuflarea mea
 cea de pe urmă
 o să-mi citești pe buze
 cuvintele închise în pietrele din inimă
 vei plânge atunci
 acum
 acum să râzi cât mai poți
 sau cât mai suporți
 sunt puncte de vedere ciudate
 folosite pe scări de lemn
 de opinie
 de încredere
 de renunțare.

 ascultă-mă
 mâine o să fie un nou răsărit greșit
 toate astrele se învârt prin același eu
 și aceeași tu
 și nimic nu oprește vântul
 duminică voi rămâne o stană de piatră
 vor crește licheni păduri tropicale
 șopârle păsări și versuri
 îți voi dedică o carte
 în ultima clipă a morții mele

 ascultă-mă
 nu mai ciopli aripile fluturilor
 cât să mai suporte și ei
 desenele curbate de barba mea
 i-ai adus în pragul disperării
 și viața a început să pară
 doar o zi
 sau două
 lasă în urmă praf flori mov
 iar toate visele mele
 se prăpădesc odată cu ei.

 ascultă-mă
 eu nu sunt unicul tău dumnezeu
 dar sunt cel care te iubește mai mult

Un comentariu:

  1. Cât sentiment în poezia ta.
    Ţi-aş spune că o ador, că scrii sublim.
    Dar ştii asta deja:P

    RăspundețiȘtergere