inițiere

 =din atelierul Poezie in secolul XXI=
 

 lasă-mă să plec
 să mă uit spre mine și spre cer
 să-mi întind aripile sub șira spinării tale
 e atât de bine să mă joc dimineața
 cu zatul din ceașcă
 aflu noi și interesante lucruri despre tine
 cum că îți plac tricourile largi ciocolata caldă
 gutuile mușcate tatuajele
 animalele făcute din hârtie cerată
 cum că dormi și respiri prin dâra de fum
 lăsată de țigara mea pe noptieră
 îți plac stelele modelele umbrelele
 penele de îngeri catapultați în spațiu.
 
 recunosc un peisaj perfect
 aflat între coastele tale turtite
 noiembrie te acoperă cu ultima bucată de vânt
 încă dormi
 iar eu
 eu încă privesc la cana asta aproape rece
 o să iubești un cavaler născut târziu
 e-aproape zece jumate ceasul ticăie ca un nebun
 halatul lăsat la marginea patului miroase tot a tine
 îl îmbrac mă spăl pe față mă-ntorc
 îți privesc coapsele ieșite de sub pătură
 henry mancini cântă încet
 iau un pix un bilet te sărut pe frunte
 
 scumpo
 eu nu-s cavalerul tău
 dar sunt singurul om
 care îți zboară prin trup.