sâmbătă, 21 aprilie 2012
pătura noastră miroase a liliac
te provoc să mă zgârii cu unghiile pe spate
să lași dungi întinse precum aripile dracilor
să mă doară carnea
să simt parfumul în cicatricile mele perfecte
aveam peste noi o pătură uriașă
adăposteam sub ea pescăruși
faleze scoici sfârcurile tale lipite de nisip
erai toată o căldură și un suflet smuls
țineai spatele drept și simțeam
cum îmi biciuiai urechea cu limba
ziceai dorințe închise
eu te sărutăm lung peste părul ciufulit
stăteai cu aparatul foto în brațe
apăsai pe butoane și râdeai
erai doar tu îmbrăcată în pielea mea
te sărutam transpirat eram un prost
trăgeam de limbile ceasului
încă un minut încă o oră încă două
ești doar a mea
stai întinsă sub brațul meu
și tremuri perfect
sub pătura noastră
te mângâi doar pe coapse
pe sub sâni rămân prinse sirenele
sunetele piraților beți de rom
aveai pielea albă și mușcai din gâtul meu
înghițeam durerea strivită de piept
eram gâtuit de dor.
așteptam dimineața culcat în părul tău
miroseam fiecare parte din tine
și fumam țigări cu parfum
erau kenturi rulate cu pene
poze cu tine melodiile noastre
tu dormeai întinsă sub pătura grena
erau prinse în ea dorințe și plăceri
nu e așa că o să o păstrăm
până la nașterea noastră
dintr-o viață viitoare?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu