murmur

aici

singurătatea mușcă din mine ca dintr-un măr putrezit

se luptă valurile cu ultimele ancore de pe pământ

prin vuietul vântului îmi caut lumina

sub crucile astea de oase

flamurile durerii se-ntind ca pânzele de giulgiu

în căușul palmelor suflu peste foc

aici

lupii mușcă din lună și o lasă în semicerc

licuricii taie văzduhul căutând frunzele de stejar

din sufletul lor se aud îngerii picând spre țărm

între nisipul de aur și mugetul valurilor

stau străjeri de frică și lacrimi

stau bolovani de calcar și granit

în căușul sufletului privesc spre foc

aici

corbii se așează pe umeri

lumina devine negru și liniște

o barieră de vid îmi umple plămânii și inima

taci

acum se întoarce soarele cu fața la noi

prin praful ăsta copt de jăratec

înghit fiecare parte de sentiment și o diger

în căușul pieptului

mirosul căldură și foc

aici 

durerea devine lumină 

tăcerea devine sunet amestecat cu țipete 

lupii se-ntorc și mușcă din mare

fiecare strop din carnea mea cade pe oase

ca un giulgiu peste mormânt 

în căușul creierului 

m-arunc spre foc