vineri, 27 martie 2020

continuum


și soarele va răsări la fel ca ierI
doar câteva grade mai la sud
precum o căldură ruptă din inimi
storurile de la geamuri vor rămâne închise
aici hibernăm suflând în lumânări
din privirile noastre cresc vise

și soarele va apune la fel ca acum o zi
când sunetele se înecau în râs
priveam tabloul cu oamenii pictați în cer
-mulțumesc doamne pentru apa aceasta-
în mintea mea se spărgeau galaxiile ochilor tăi
aveam un sentiment de acasă

și luna va urca la fel pe cer
între nori și noi
sunt fragmente din fiecare sentiment
aici ne vom strânge în brațe durerea
clipeam în palmele tale strigând blasfemii
-cum să rămâi om după așa ceva?! -
uneori
răsăritul mirosea a portocali

și luna va apune la fel
ca o mămăligă rotundă tăiată în jumătate
fiecare om în jumatate
fiecare lumină de felinar împărțită în sferturi
fiecare notă muzicală împărțită în octave
precum bucata aia de prescură dată la biserică
atunci când rămâi singur cu sfinții tăi
pui ochii în pământ și regreți tăcerea

și lumea se va învârti
la fel ca o placa stricată de vinil
între liniște și muzică
ne afundăm timpanele în inima celuilalt
triem sentimentele ca un hamal la bagaje
și totul
totul se mișcă în același ritm de vals
învațat în clasa a doua
când părinții plângeau ascunși în batiste

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu