In pietre
Si diamante slefuite
De ochiul omenesc al neumanului.
M-am saturat de aceeasi cafea
In stare bruta
Ce-mi dezacordeaza privirea somnoroasa,
Incremenita in bucati aburinde de lipie carnoasa.
M-am saturat de aceleasi culori banale,
Sututrate cu ate medicinale
Imbacsite de microbii perfecti,
Taiati in particule fine de polen poluat.
M-am saturat sa lucrez in fabrica de curcubee
Situata la intalnirea cometelor
Cu buzele ciuruite de alte buze invinetite de frig
Si apa.
M-am saturat sa stivuiesc pietrele
Si diamantele,
Lucrand cu ochii inchisi in amurgul sisifian
Si avand in manusi
Roboti ochitori
Ce apreciaza lumina
In locul meu.
M-am saturat sa fiu nepasator
In tineretea mea mortuara
Si sa scuip pietrele,
Sa mangai diamantele.
Poate ca iubesc o piatra!
Cred şi eu. De atâtea jucării se mai şi satură omul. Dar Crăciunul care vine cu paşi repezi este doar odată pe an. Aşa că de el nu avem cum ne sătura.
RăspundețiȘtergereSă ai parte de un Crăciun fain pe care să-l petreci în tihnă şi pace.
Doamne cat imi place!!:X:X
RăspundețiȘtergeremai ales sfarsitul e mai mult decat potrivit!