sâmbătă, 4 august 2012
memento pentru nina
să-mi zgribulești inima prin oase
miroase aici departe
a brad și fum învârtit
sub fiecare sfârc de stâncă verde
mai devreme a tunat
cu singurele întâmplări urâte din soare
mă-nghesui în vagonul de marfă
orice scârțâit sună precum clopotele
lovite de marmură.
să dai de mâncare cerberului
eu mai întârzii sub copita de drac îmblânzit
suflet alb cu ochii închiși
mâine las totul baltă și te aștept
legat de banca 13
o port fiecare centimetru
din tricoul tău cu imprimeu satanic
mă vei recunoaște
după buzele smulse
din zâmbet.
să nu uiți de oasele genunchilor
coapsele ar fi doar carte întreagă
și toate îmbrățișările s-ar termina în tăcere
afară e ploaie crudă
lumina închinată în lungi și molcome versete
am sub suflet cuțite ruginite
înfipte în fiecare capăt de coastă.
p.s.
mi-e dor de tine!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Ma bucur ca nu ne-ai lasat. Asteptam poemul tau!
RăspundețiȘtergereProfund ca de obicei...ai niste metafore mirobolante.
De mine? Eu mă sting în memoria ta. :)
RăspundețiȘtergere