și viitorul pare sumbru unui suferind

 palmele mele mângâiau sticla spartă
 tot sângele curs din vene striga moarte
 eu nu mai eram acolo
 mi se încleștaseră ochii peste nori
 priveam dincolo de ei
 vedeam imaginile ca printr-o perdea veche
 prezentul meu se măsoară în picături roșii
 învechite și pline de ură

 calculam toate sunetele scuipate de gâtul meu
 erau numai a-uri și răgete speriate
 pe lângă mine se refugiau fostele fantome
 îmi mângâiau părul lipit de frunte și ceafă
 tu nu te numărai printre ele
 îmi părea rău de asta
 și așteptam să mori

 sângele se lipea de piele
 țipam în neștire la ultimele secunde de viață
 eram înfășurat în umbra ta
 în ultimele tale cuvinte
 în melodia pe care plângeai la orice oră
 în ultima zi de sex
 mirosind a nisip și apă sărată.

 eram acolo și stăteam uniform
 vântul bătea prin palme și vene
 îmi deplasăm fumul de viață
 spre cicatricile însemnate cu fier roșu
 un cimitir se năștea în fața mea
 crucile îmi păreau cunoscute
 și drumul se închidea în întuneric
 pe ultima statuie
 doar Nina se lăsa așteptată.