astăzi plouă
ea și-a pictat deja apartamentul
cu imaginea umbrelor din jurul sfinxului egiptean
aveam în mâneca un as de inimă infinită
și priveam lumina difuză
ridicată din spasmele fulgerelor cățărate spre Dumnezeu
el nu știe sărutul morții
mi-am îngropat sentimentele în părul ei
ploua afară și pământul mirosea
a cărbuni încinși sub jocul nostru.
în camera de zi
a lăsat veioza crăpată drept lumânare aprinsă
m-am îmbătat de atâtea ori cu ochii ei
încât știu drumul spre purgatoriu
precum trecutul meu cel neprezent
afară tună cu umbrele mov
și imagini de pisică tărcată
mâine se manifestă în speranțe prăfuite
o să iau o carte din biblioteca
formată din rafturi schițate pe parchetul negru
biblia e vechea cale de mijloc.
dormitorul ei
se limitează la o simplă saltea
hainele îi sunt aruncate în picturile lui Dali
m-am iubit aseară cu parfumul tocat mărunt
între cearceaful gemând a sânge
și perna cu fulgii retușați în cruci.
mi-am pierdut ideea de iubire
bucătăria duhnește a cafea și ceai
pe tavan se lipesc cuvintele cu aburi ieșiți din trup
mă molipsisem cu jazz și apusuri înroșite
acum sunt prizonier într-o bucată de tricou smulsă
trupul îmi pocnește ca un balon ținut la soare
toată dimineață s-a lovit de trecutul apropiat
îmi pun mâinile pe fața zgâriată
plânsul nu mai e necesar
afară plouă și pentru lacrimile mele.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu