atașament

ne dansăm visele atârnați ca într-o balanță 

privim spre ecrane și ne scriem pe sticlă 

avem aici jumătate din toată beția lumii

uneori

o comprimăm între degete și o simțim ca o bucată de hârtie 

numărăm în gând expirațiile și inspirațiile

din privirile noastre

se nasc milioane de zei și aștri și catralioane de flori

în sensul ăsta rotitor de la est la vest 

ne mulăm trupurile ca o bucată de plastilină

până când rămânem pierduți 

în toată orbirea asta ne căutăm 

avem imprimate pe creier urmele degetelor de ieri

alunița rămasă ascunsă 

șuvița de păr rebelă și lăsată în vânt 

vocea mimându-l pe peter gabriel

dansul ăla haotic din vinil

ultimul sărut înainte de a rămâne în întuneric 

căci din întuneric ne naștem și în întuneric plecăm 

pe fiecare centimetru de piele

ne detaliem amprentele buzelor 

găsim libertatea în cuvintele licărite

în pixelii zgomotoși spărgând irișii

ne dilatăm pupilele și primim acolo fiecare imagine

iar coastele

se ridică în fiecare bătaie de inimă 

printre jaluzelele metalice

căutăm răsăritul să îl ascundem sub pat

mijim ochii și zâmbim ascunși sub o pătură

din cealaltă jumătate de beție a lumii

facem un avion de hârtie cărând un vis