stăteam împreună de-o parte şi de alta a mesei şchioape
trăgeam câte zece fumuri din narghileaua ruginită
suflam unul spre altul cu toată viteza plămânilor
porneam din fiecare bucată de cearceaf
un ics şi zero
enorm
îţi haşuram coapsele te pierdeam prin spaţiu
printre pene şi îngeri căzuţi în dizgraţie
se pierdeau crucile în ceaţa apusă a răsăritului
noi ascultam rock nebunesc marcând luna plină
cocoţaţi undeva sub steaua polară
ne trezeam sorbind cafeaua cu zaţul cât pumnul
aveam o tolbă întreagă de poveşti despre caişii înfloriţi
jucam mima cu fiecare deget pe pielea ta
mă drogam cu tine prin perfuzii săruturi brutale
goleam sticle de vodcă pe geamul zoit cu aripile
fluturilor
eram întregi unul în celălalt
de noi se poticneau zeii morţii şi plecau mai departe
s-au dus basmele astea
a rămas doar imaginea blurată a timpului trecut
când moţăiam într-un fotoliu ros de molii
acum mă urăşti
te-ai ascuns sub
masca albă de gheişă
numeri zilele rămase
nu vor mai pocni cireşii a primăvară
s-au speriat de norii pleoapelor
închid toate simţurile şi fumez din drăcia asta de
narghilea
expir toate sentimentele macerate disperate încordate
inspir suficient cât să rămân aici
cocoţat pe creasta lumilor pictate cu negru
aşteptând big- bang-ul izbăvirii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu