ptsd

aici

e lipsa luminii

e simfonia a 5-a a lui beethoven

e cântecul toamnei lui verlaine

semnul victoriei și marea scăldată în roșu

norii subțiați de ploaie și vântul ridicând nisipul

peste fiecare ochi deschis

privește absurdul

aici

e tăcerea crudă a așteptării

mirosul focului și al iadului

târșâitul pe burtă și senzația de sete

spargerea cerului în cioburi sonore

naufragiul

vortexul

respiratul sacadat

înghițitul fricii și al morții

venind călare pe tun

și din fiecare schijă

se aud numele noastre

asta-i pentru Jacques

asta-i pentru Fred

asta-i pentru Bill - 

pe fiecare listă 

suntem doar numere aflate într-un viitor cimitir

aici 

e vuietul sirenelor chemându-ne spre nemurire

aruncăm căștile și urlăm spre valuri

din spate se nasc milioane de puncte de foc

prin pielea noastră pârguită

unele trec precum cometele

aici

liniștea ne îmbracă mirosind a alge

și bocanci uzi și scrisori nescrise

pe fundal

semnul victoriei 

e o față privind spre trecut