marți, 10 decembrie 2013

griji albe




prin metafora privirilor ei
îmi vedeam soarele ca un bulgăre de ţărână strivit de un copil
nina îşi ţinea lăncile ascunse sub sânul stâng
un singur dor se întindea ca o felină pe sub străzi
lumina de sub felinarele zgâriate îmi înghiţea umbra
mâinile mele miroseau a tot parfumul ăla contorsionat
între cele două puncte din ochi
am fixat o punte lungă cu viitorul
s-au căţărat pe ea visele şi imaginile proiectate
ca nişte holograme atât de dragi mie
nina îmi ronţăia lobul urechii
priveam uşa dulapului şi îmi cream propria lume
unde eram legat de mâna ei
ca o prelungire absurdă
mutaţie veche precum un cuţit lins de apă

aveam griji albe imaculate
îmi coboram în străfundul sufletului cele mai mari temeri
se adunau acolo straturi-straturi
începusem să îmi cojesc pielea feţei pentru a mă descoperi
femeia de lângă mine îşi exersa dragostea pe o piele aspră
cotloanele din minte mi s-au dărâmat
am privit lumina iubirii ei
ca o vestă de salvare totalăo crizantemă s-a ofilit în buchetul grena
nina mă ţinea de mâna crăpată
îi iubeam nebunia de a înţepa fiinţele cu săgeţi calde
pluteam ca după o lungă beţie

iar acum
totul s-a aranjat ca la un joc de domino
îi simt bătăile sânilor pe coastele mele
îi simt buzele colorate cu viaţă
undeva
raiul s-a deschis pentru noi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu