Johann Pachelbel - Canon In D Pachebel
Asculta mai multe audio diverse
Mi-am desenat coastele
în culori fantomatice,
născute din incestul lunii
cu aripile libelulelor
timpurii.
Îmi iau creionul în dinţi
şi-mi retuşez scheletul,
haşurând bucăţile ce ţin
de suflet
şi ştergând bucăţile
inimii.
Pana de gâscă
o folosesc doar la ocazii speciale,
atunci când creionez un zâmbet
sau plantez o lacrimă
de tuş roşu
deasupra obrazului
schiţat prea abrupt.
Ochii îmi sunt închişi
şi viaţa e un joc
de-a v-aţi ascunselea,
estompat
de lipsa culorilor
fumegânde
din capătul coastelor mele.
Sărbători fericite!
RăspundețiȘtergereHristos a înviat !
RăspundețiȘtergereAdevarat a inviat!
RăspundețiȘtergerepe mine ma impresionezi de fiecare data cand ajung aici..
RăspundețiȘtergerece imagine ai creat.. cat de..
imi place :)
Ce viziune avangardista! Lipseste tonul rastit, vulcanic.
RăspundețiȘtergereFiecare poezie e un experiment, pana la urma, nu?
O disectie(morala).
Materialul de experimentare: noi insine.