Suntem doar doua fiinte in intreaga lume. Eu si tu. Suntem doar doua inimi, impartind plajele, muntii, apa, pamantul. Ne intalnim mereu, in vis, la malul marii. Alergam de nebuni prin apa, cantam pana cand soarele rasare, tipam ca sa ne auzim prin jungla. Ne sarutam cand suntem obositi, si in sarutul nostru includem si bucatile de sare de pe buze. E un sarut atat de sarat. Mana ta e plina de nisip si, cand ne impreunam degetele, scrasneste. In parul tau, sunt agatate frunze si flori de cires. Eu stau langa tine si de admir. Simt ca ma hranesc doar privindu-te.
Ma pierd mereu pe drumul de intoarcere spre coliba noastra din copac. Si atunci ma uit atent in nisip, ca sa iti simt pasul. Tu stii mereu drumul spre casa. Cand ma pierd, ma gandesc la chipul tau si drumul se arata singur.
Odata, am ramas singur noaptea intr-un colt de jungla, unde licareau niste animale fantomatice. Plangeam. Si apoi mi-am adus aminte de o melodie. O intonam cu lacrimile curgand peste obraji-mi bronzati. Era melodia asta:
Pasarea Colibri - Nu-i nimic, asta e!
Asculta mai multe audio Muzica
mereu vor fi doi...
RăspundețiȘtergereimi place cum scrii spor in continuare
Dumnezeule, e minunat scris. :)
RăspundețiȘtergereE prima oara cand intru pe blogul tau si... :D Felicitari, atat spun deocamdata.
Hey, romanticule. Imi place cum scrii, ma face sa imi imaginez si e atat de placut cum transpun intr-un tablou. Bravo ;;) !
RăspundețiȘtergereSunt atat de multe metode de a tine legatura ff usor cu cei dragi, dar nici macar una nu se compara cu o scrisoare :)
RăspundețiȘtergereAm specificat pe undeva cat de frumos scrii ?:)