te rog fă-mi un labirint
ca să ne rătăcim unul de altul
să lăsăm ninsoarea să culeagă fiecare frunză
să muște gerul din noi ca din două mere necoapte
o să alergăm iubito
tu te vei împiedica de fularul lung și gros
tricotat de bunica lângă sobă
eu o să țip o să râd o să plâng
or să-mi înghețe lacrimile în formă de turturele
apoi
o să le dau drumul în zăpadă
și ele vor ciuguli fiecare umbră a parfumului tău
la fiecare răscruce promit că o să las un semn
o bucată de deget o lupă colorată în verde
un felinar roșu un tricou larg
tu cauți mă cauți ne cauți
ninge prea plăcut ca să stăm împreună
e-aproape un an de secunde în care nu ne-am văzut
la capătul drumului este doar vântul
și un copac legat de mine
deci
te rog
fă-mi un labirint în care să ne pierdem credințele
îndoielile mănușile șosetele
visele paltoanele ceasurile
timpul trebuie să stea închis cât noi alergăm prin ninsoare
o să mă găsești
mereu același și mereu schimbat
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu