sâmbătă, 7 decembrie 2019

56

la răsăritul soarelui
steagurile se înălțau ca o ploaie inversă 
săream într-un picior prin fiecare băltoacă întâlnită în toamnă 
ajungeam pe malul ăsta de pământ
număram secundele până la alinarea zgomotului 
mașinile se ascundeau în valuri mari de eșapament 
între degete răsuceam cheile de la fosta mea viață 
pe braț mi se plimbau corbi și litri întregi de vin
aveam prin suflet plăgi și liniște 

la apusul soarelui 
între coaste se înecau bărcile de pe styx 
priveam prin mine ca prin oglinzi 
uite 
îmi spuneam că am fost prezent la toate secundele 
printre oameni e singurătate 
la fel cum aerul este în baloanele galbene de ieri
picuram prin vene cerneală și zmalț
lăsăm umărul să respire

la mijlocul lunii 
crestam pe bordură limitele minutelor
ajunsesem la 56 
se împrăștiau prin mine file intregi de vânt și album
norii curgeau pustiuri
pe cerul gurii
frunzele aveau miros de putred și fericire 
în față era doar negru

la răsăritul noului soare
numerele picau spre cer
undeva
am uitat să ajung la fix
oglinzile deveneau bărci pline cu grămezi de suflet
iar corbii
corbii își lipeau ciocul de vin și coaste


https://youtu.be/g83X8lGjDZg

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu